agonia
japanese

v3
 

Agonia.net | ポリシー | Mission お問い合わせ | 会員登録
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

記事 コミュニティ コンテスト 随筆、エッセイ マルチメディア 個人の世界 新聞 短編 _QUOTE 脚本 スペシャル

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 

Johann Wolfgang Goethe[Johann_Wolfgang_Goethe]

 
  Johann_Wolfgang_Goethe

住所: n. Frankfurt am Main - d. Weimar
母国語 母国語


プロファイル Johann Wolfgang Goethe

個人的ホームページ Johann Wolfgang Goethe


 
この作家のリンク : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 この作家の作品集:

最近投稿された作品

(258)
短編 (4)
すべて (262)

最近投稿された作品

コメント:

図書館の中の作品:

頁: 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1

Harzreise im Winter :
詩 2005-07-04 (7880 ヒット数)

Heidenröslein :
詩 2003-11-07 (19770 ヒット数)

Ideal : Traducere A. Covaci
詩 2005-10-11 (11173 ヒット数)

Ies mioare din fâneață : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
詩 2019-10-30 (2751 ヒット数)

În adânc : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
詩 2018-10-18 (3260 ヒット数)

În ceasuri aurii... : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
詩 2019-11-05 (2259 ヒット数)

În Infinit de-ți vrei... : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
詩 2019-11-03 (2210 ヒット数)

Îndemn : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
詩 2019-10-26 (2740 ヒット数)

Îndrăgostita scrie : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
詩 2018-10-04 (3189 ヒット数)

Între cele două lumi : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-07 (2761 ヒット数)

Între două lumi : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
詩 2019-11-04 (2726 ヒット数)

Iubire – Străvechi cuvinte. Orfice : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-11-06 (2703 ヒット数)

Iubită din nou : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-28 (2773 ヒット数)

Iubiți viața : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2018-12-24 (3115 ヒット数)

Iubitor de artă și critic : Traducere Maria Banuș
詩 2005-10-10 (9870 ヒット数)

Jurnalul X - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-18 (2872 ヒット数)

Jurnalul XI - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-19 (2835 ヒット数)

Jurnalul XII - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-19 (2850 ヒット数)

Jurnalul XIII - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-19 (2816 ヒット数)

Jurnalul XIV - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-20 (2874 ヒット数)

Jurnalul XIX - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-20 (2899 ヒット数)

Jurnalul XVIII - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-20 (2794 ヒット数)

Jurnalul XX - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-21 (2867 ヒット数)

Jurnalul XXI - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-21 (2880 ヒット数)

Jurnalul XXII - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-21 (2780 ヒット数)

Jurnalul XXIII - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-22 (2765 ヒット数)

Jurnalul I – 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-09 (2683 ヒット数)

Jurnalul II - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-16 (2783 ヒット数)

Jurnalul III - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-16 (2847 ヒット数)

Jurnalul IV - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-16 (2832 ヒット数)

Jurnalul IX - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-18 (2798 ヒット数)

Jurnalul V - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-17 (2822 ヒット数)

Jurnalul VI - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-17 (2814 ヒット数)

Jurnalul VII - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-17 (2803 ヒット数)

Jurnalul VIII - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-18 (2832 ヒット数)

Jurnalul XXIV - 1810 : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-22 (2812 ヒット数)

La Despedida :
詩 2005-07-10 (11392 ヒット数)

La râu : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
詩 2018-10-06 (3194 ヒット数)

La Sposa Di Corinto :
詩 2005-07-07 (9323 ヒット数)

Le marié :
詩 2019-11-23 (2741 ヒット数)

Limba : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
詩 2019-10-28 (2364 ヒット数)

Liniște marină : Poezii – Goethe – Editura Miracol 1997
詩 2018-10-07 (2735 ヒット数)

Lui Lenz : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
詩 2019-10-24 (2147 ヒット数)

Lume bună tu nu ai văzut... : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
詩 2018-12-18 (1888 ヒット数)

Lunii : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-05 (2219 ヒット数)

Marea vedeam strălucind... : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
詩 2018-12-16 (1899 ヒット数)

Margini : traducere de Maria Banuș
詩 2005-10-27 (7785 ヒット数)

Mirele : Viața-i un lucru bun – ed. Univers 1999
詩 2019-10-25 (2042 ヒット数)

Motto : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
詩 2019-11-05 (1697 ヒット数)

Mult mai frumoasă : Opere, Poezia – Ed. Univers 1984
詩 2019-10-30 (1525 ヒット数)


頁: 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1





プロファイル Johann Wolfgang Goethe

Johann Wolfgang Goethe, înnobilat 1782 (n. 28 august 1749, Frankfurt am Main – d. 22 martie 1832, Weimar) a fost un mare poet german, ilustru gânditor și om de știință, una dintre cele mai de seamă personalități ale culturii universale.

Născut la Frankfurt pe Main, fiu al lui Johann Kaspar Goethe (1710–1782), înalt funcționar de stat, și al Catharinei Elisabeth Textor (1731–1808).

Relația lui Goethe cu părinții, nu a fost fără conflicte. Cu excepția sorei sale născute la 7 decembrie 1750 Cornelia Friderike Christiana, ceilalți frați toți au murit timpuriu. În anul 1758 tînărul Goethe s-a înbolnăvit de variolă.

Din anul 1756 pînă 1758, el vizitase o școală publică. Un rol esențial în educație religioasă luterană include lectură în Biblie și duminică slujbele la biserică. Primind o educație aleasă, studiind desenul, muzica, scrima, călărie, literatura germană și universală, limbi străine vechi și moderne (greaca veche, latina, ebraica, italiana, franceza și engleza).

Prima îndoială în credință, Goethe a avut-o în anul 1755 cu ocazia cutremurului din Lisabona [1], unde: Dumnezeu i-a pedepsit la fel pe cei nevinovați că și pe cei vinovați și nu s-a dovedit părintește [2].

Educația religioasă pe care a primit-o în Frankfurt de la Johann Philipp Fresenius, un prieten al familiei și mai târziu de la unchiul lui, preotul Ioan Iacob Starck, nu prea i-au plăcut: Protestantismul Bisericii care ne-a fost predat, a fost doar o singură moralitate uscată; la un discurs înțelept nu s-au gîndit, și doctrina nu era pentru inimă, nici pentru suflet.
Numai ocupația cu Vechiul Testament, mai ales de poveștile de Patriarhi Avraam, Isaac și Iacob i-au sugerat imaginațiile. Atitudinea sa față de Bisericiă și dogma creștină, a rămas până mai târziu distanțată și chiar ostilă.

Goethe a început să iubească de timpuriu literatura, pe care o putea găsi în vasta bibliotecă al tatălui sau. Fascinat era și de teatru, în casa părintească, anual se prezenta un spectacol de teatru de păpuși. În timpul ocupației Frankfurtului de către trupele franceze, vizita des Teatrul Franțusesc. În anul 1763 a asistat la un concert al tânărului Mozart, care atunci avea șapte ani.

În anul 1765 începe să studieze dreptul la Universitatea din Leipzig de care nu era prea încântat, dar pe care termină în anul 1768. Mai întîi Goethe trebuia să se adapteze la haine și maniere, stilul elegant de viață pentru a fi acceptat de noii concetățeni. În acest timp o plăcere pentru el era, participarea la cursurile lui Christian Gellert, un poet și filosof etic al iluminismului.
De asemenea participa și la cursurile de desen ale pictorului și sculptorului, Adam Oeser, care era directorul Universității din Leipzig. În acest timp scrie primele poezii, Neue Lieder („Cântece noi”), pătrunse de un lirism puternic și elevat, precum și o comedie întitulată Die Laune des Verliebten („Capriciul îndrăgostitului”).

Dar de asemenea tînǎrul Goethe se bucura de libertățile departe de casa părintească. El vizita spectacole de teatru, sau petrecea serile cu prietenii la bere. Aici are și prima deziluzie sentimentală, în iubirea neîmpărtășită de Anna Katharina Schönkopf care după doi ani, este de comun acord desființată. Acest eveniment l-a inclus în comedia Die Mitschuldigen („Vinovații”), scrisă la întoarcerea lui acasă.

Un an și jumătate, perioadă de refacere după deziluzia sentimentală în care o prietenă a mamei sale Susanne von Klettenberg îi aducea la cunoștință conceptul pietetic al Herrnhuter Brüdergemeine, o derivație a Bisericii Protestante, Goethe se ocupa cu misticismul, alchimia și cercetarea sufletului.

După o lungă boală, Christiane, soția lui Goethe, moare în anul 1816. Drept urmare, în 1817, Goethe se retrage din conducerea teatrului din Weimar. Nora sa se îngrijea de bunăstarea lui. În acest timp, Goethe a început să facă ordine în lucrările sale.

În această perioadă scrie Geschichte meines botanischen Studiums („Istoria studiului meu botanic”), pînă în 1824, urmate de lucrările Zur Naturwissenschaft überhaupt („Către științe naturale”) gânduri despre morfologie, geologie și mineralogie.

Goethe se imprietenise cu Karl Friedrich Reinhard și Kaspar Maria von Sternberg. Temporar, se dedică aspectelor mistice. Agendele și notițele din anii din urmă îi vor servi la scrierea lucrării Italienische Reise („Călătoria Italiană”). În anul 1821 urmează o colecție de romane scurte: Wilhelm Meisters Wanderjahre („Drumețiile lui Wilhelm Meister”).

În anul 1823 Goethe, se îmbolnăvește de inflamație a pericardului inimii. După ce s-a însănătoșit, a devenit mai spiritual decât înainte. În Karlsbad, bătrânul Goethe face cunoștință cu tînăra de 19 de ani, Ulrike von Levetzow, pe care o cere în căsătorie. Ea însă îl respinge, fapt pentru care Goethe scrie în drum spre casă cu dezamăgire Marienbader Elegie („Elegia din Marienbad”).

Cu ultimile puteri, reia să lucreze la Faust II. El însuși nu mai scria, doar dicta, în felul acesta Goethe rezolvându-și corespondența, dar și mărturisind în discuții lungi problemele sale poetului Johann Peter Eckermann, care scria.

În anul 1830, moare fiul său, August, în Roma. În același an încheiea lucrarul la a doua parte din Faust. Aceasta a fost o lucrare la care ani mulți, «a deveni» a fost pentru el cel mai important lucru. Formal era o piesă pentru scenă, dar care de fapt abia dacă se putea juca pe aceasta. În ultimii ani s-a amestecat în controversele dintre cei doi paleontologi Georges Cuvier și Étienne Geoffroy Saint-Hilaire referitoare la catastrofism, dezvoltarea continuă a speciilor etc.

În august 1831 va vizita din nou pădurea Turingiei din Ilmenau, acolo unde i-au venit primele idei științifice. 51 de ani mai târziu, după ce în 1780 a scris pe o scîndură a unei căsuțe de vânătoare pe Kickelhahn celebrul său poem Wandrers Nachtlied („Cîntecul de noapte al călătorului”), el a vizitat din nou acest loc.

La 22 martie 1832 Goethe a murit de pneumonie. Ultimile sale cuvinte, care se pare că ar fi fost: Mehr Licht! („Mai multă lumină!”), sunt relatate de medicului său, Carl Vogel, care în momentul decesului însă nu era în camera lui Goethe [24]. Goethe a fost îngropat pe data de 26 martie la Mormântul Prinților în Weimar.

După moartea poetului, aprecierea lui a scăzut. El se afla acuma în umbra lui Friedrich Schiller, a cărui tendințe revoluționare se potriveau mai bine timpului, decît poziția conservatoare a lui Goethe. În afara de diferiți critici, chiar și din rîndul bisericii, i se reproșa lipsa de patriotism, de credință și de moralitate. Abia după anii 1860, Goethe aparține de literatura predată la școlile germane. Această perioadă de lipsă de atenție pentru Goethe și operele sale, sa încheiat cu crearea Imperiului German din anul 1871.

În timpul național-socialismului, naziștii au pomenit puțin de Goethe. Umanismul și cosmopolitismul lui și idealul de educație de om pe sine stătător și însuși finalizat, nu se potrivea cu ideologia fascistă. Alfred Rosenberg, declarase în cartea sa din anul 1930 Der Mythus des 20. Jahrhunderts („Mitul secolului 20”), că Goethe nu ar fi de folos pentru următoarea: „perioadă de luptă aprigă, pentru că el a fost un personaj care a urât violența atât în viață cît și în versuri”

Goethe încerca să lege poezia, științele naturale, filozofia și politică. Activități practice și întâlnirile cu alți oameni, sunt reflectate în operele sale poetice și literare. Lucrările lui poetice, se bazează întotdeauna pe întîmplări concrete. Goethe era fascinat de teoria cunoașterii a lui Kant. Teza, „noi nu putem recunoaște objectiv, obiectele filosofiei, doar putem să ne gîndim despre cele înregistrate”, erau tocmai convingeriile lui Goethe: Nun aber schien zum erstenmal eine Theorie mich anzulächlen („Acuma pentru prima dată mi-se pare să-mi surîdă o teorie”).

Sursa: Wikipedia


poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii 文学・詩・文化の会。記事・エッセイ・短編・古典風の詩を書いたり、鑑賞したり、コンテストに参加したりしてみてください。 poezii
poezii
poezii  検索  Agonia.Net  

許可なくこのサイトの作品を複写することは禁じられています
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | 出版および個人情報に関するポリシー

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!